Quantcast
Channel: Casuta noastra
Viewing all 29 articles
Browse latest View live

Pomii fructiferi

$
0
0
Ramasesem cu niste lucruri pe care le-am observat la fata locului, in primul an de dupa plantarea copacilor fructiferi - plantare de toamna.

So, in toamna lui 2012 am achizitionat copacii, am facut intocmai cum scria pe etichetele din comert (toti copaceii sunt luati o data din Hornbach), in plus am pus putin balegar (cumparat uscat, la punga, din Dedeman) in pamantul de la radacina si ca dovada ca macar inceputul a fost ok. in primavara lui 2013 au inceput sa formeze muguri si coronament.

Obsedata putin de cuvintele ECO si BIO mi-am propus ca in stropirea cu insecticide si fungicide sa incerc sa-mi procur plante si uleiuri esentiale, sapunuri si tot felul de dracovenii "curate" si sa incerc sa ii protejez natural.

Prin amabilitatea celor de la Carti din TEI - Traduceri Ecologice Independente am descarcat si citit despre Permacultura, o carte minunata semnata de Sepp Holzer. Si el practicant de legumicultura, pomicultura, impaduriri si landscaping, bun observator al naturii si al simbiozelor sau contrariilor, nu recomanda in mod special punerea aracilor la copacii nou plantati. Explicatia este foarte frumoasa si logica: copacul se va sustine prin arac si pate dezvolta o coroana bogata dar cu tulpina fragila. Copacul trebuie sa se sustina singur, trebuie sa fie puternic in fata vantului si a zapazilor abundente, in calea pploilor si chiar a furtunilor. Eu, bineinteles, cand am vazut ce subtiri sunt tulpinile, am pus araci, dar nu mari ci resturi, ce am gasit pe langa casa, uneori chiar mici. Anul asta planuiesc sa-i scot si sa las copacii sa se inzdraveneasca bine pe partea de sustinere.

In 2012 nu am aplicat deloc ingrasamant, am pulverizat seara, de cateva ori pe luna, solutie de ulei alb si ceva uleiuri esentiale dar cam atat. Ca si rezultat - cat am avut grija asta a fost ok. Frunzele si tulpinile erau curate si puternice. Spre toamna am avut niste pete negricioase pe frunzele de la pruni si o oprire din crestere pe cateva crengute de la meri - semn ca nu strica sa mai continui, anul asta ma inarmez si cu scortisoara pe post de fungicid. Nici de udat nu am udat probabil cum ar fi trebuit, pentru ca nu am ridicat acea movilita imprejurul fiecarui portaltoi. In schimb - am aplicat taieri de formare, astfel incat prima coroana, in forma incipienta, a prins contur anul asta. Am citit mult despre aerisirea coronamentului si urmarirea ramurilor in crestere, taieri oblice, curate cu foarfeca speciala. Ramurile noi se taie daca cresc spre interiorul coronamentului, intersecteaza prea aproape vecinatatea altor ramuri si din cate am gasit, se cauta ca in primii 2-3 ani sa obtii ramurile principale, groase si ferme, aerisite, care sa dea apoi forma si intinderea copacului in aer. Ce am facut anul acesta, pana acum: am curatat doar tulpina, pana la prima ramificatie puternica, de toti mugurii si bobocii de pe tulpina, ca sa nu consume aiurea din seva.

In primul an 2013 s-au acomodat toti copaceii cu tipul de sol de la noi din gradina - lutos compact dar cu veselie de rame si insecte benefice cand e sapat si amestecat cu nisip iar acum se ramifica frumos pe baza consolidata si tunsa anul trecut.

 Pentru fiecare copac am facut cercul de pamant inaltat, un gen de musuroi mare de pamant, in care mai apoi se face adancitura la mijloc, acolo unde am udat la 2-3 zile cu cativa litri de apa si acum 2 saptamani am pus cate 2 linguri cu varf de praf DelCaMag - dolomita de Harghita comercializata la saci mai mici sau mai mari si care se gaseste in Dedeman. Cam scumputa, dar.... o data la 3 ani eu zic ca e destul de bine.

Acum avem buchete de muguri si de boboci, parul care a stagnat anul trecut are muguri mari si frumosi si se pare ca mult am gresit eu prin lipsa apei in mod constant si mai abundent. Voi remedia acest lucru si va tin la curent spre toamna :)

Spor!

Rosiile ieri - rasaduri crescute si ingrijite de la stadiul de samanta

$
0
0
      Pentru ca am intarziat cu pozele, s-au mai petrecut unele-altele mai mult neprogramat, asa ca ieri am asaltat telefonul cu poze, in sera, cu rosiile Marmande deja plantate (nu au fost repicate; cele repicate in ghivecele mici nu au mers asa de bine), am dat iar binete rosiilor cherry Idyll  care incep pe alocuri sa iasa la suprafata cu varfuri mai mari - a inceput batalia pentru lumina.

      Rosiile plantate pe loc definitiv au groapa suficient de adanca incat sa ajunga in pamant primele frunze, cele mai mici, si sa se faca o gramajoara chiar pana la codita primelor frunze curate (am avut 3 randuri de frunze curate, al 4-lea e pe vine):
marmande








Stiu ca acum se poate admira si pamantul dar si sistemul de picurare care merge pe baza de programator, juma' de ora in fiecare zi cu soare.

De aproape, arata cam asa:

marmande

      Buuun, rosiile Marmande care au ajuns deja pe loc definitiv au crestere oarecum nedeterminata asa ca gandirea noastra si care s-a pastrat de la bun inceput a fost ca locul central sa fie ocupat de ele; rosiile determinate cherry, mai mici de inaltime, urmeaza sa apara pe locurile din stanga si dreapta, alaturi de ardei, gogosari, vinete si ce o mai fi.

      Diferenta foarte mare de crestere am remarcat in timp fata de rosiile repicate o singura data, in ghivece mici de rasaduri - scoase din rasadnita mare si puse separat au stagnat. Ca atare, la anul las rasadnita mare in pace, voi pune insa rosii mai putine (seminte) ca sa aiba timp si lumina asa cum trebuie. Ce am facut special: in rasadnita mare, dupa ce am rarit prin repicare si am smuls tot ce nu crescuse corect, am adaugat pamant cumparat, chiar foarte mult, ingreunand tava dar ca rezultat benefic le-a ajutat mult sa dezvolte radacini. La plantare, toate rosiile din tava au avut frunze frumoase, mari si radacini puternice:



      Despre cojile de oua, alta poveste: am cativa melcisori in sera si citind eu pe net, am gasit ca uscate, pisate si puse imprejurul rasadurilor, cojile de oua vor impiedica avansarea melcilor, deoarece coaja este aspra si ii zgarie, ca atare vor ocolo rosiile. Eu mai am coji, pe rosii poate nu ajung, insa mi-am facut mana pentru salata. Acolo va voi spune cu siguranta daca se vede efectul protector al cojilor pisate!

      Ce am mai facut special: in fiecare groapa de la fiecare rosie am adaugat jumatate dintr-o lingura cu varf de dolomita, saculet mic luat de la Dedeman. Ce sa ma mai complic cu aspirine, coji de banane si oua, frectii...nu am timpul necesar si acest mineral este un adevarat intaritor si ingrasamant pentru plante si copaci. Asa ca, desi pamantul avea incorporat ceva praf, am adaugat pentru linistea mea si ca si experiment un surplus de calciu si magneziu. Sa vedem...

      Ce am constatat ca merge: am avut un musuroi foarte mare, de furnici, pe centru. Am facut o solutie in casa din otet mult, apa si ulei esential de Tea tree si rozmarin. Cateva spreieri intr-o singura zi, fara sa dau pe rosii, din ziua urmatoare parea ca s-au mutat. Voi ajunge acasa si dau verdictul :)
UPDATE: musuroiul chiar s-a mutat! nu mai este in sera

      Totul a fost facut in jumatate de zi sau mai putin, luni. Asa ca rezultatul dupa cateva zile se poate vedea aici. Si abia astept sa continui :)

Spor si gradina frumoasa!

Arbusti fructiferi: coacaz si agris

$
0
0
      Damblaua mea intr-ale padurii, cu toate fructele si frumusetea ei, s-a concretizat pana la urma in cativa arbusti fructiferi. In 2012 am cumparat doi arbusti, coacaz rosu si coacaz negru. Acum, pozitia lor de plantare se pare ca n-a fost una fericita, ca atare unul s-a uscat - am zis sa-i feresc de soare si i-am plantat in semi-umbra si cam multa umezeala, intre doua cutii mari de compost, intr-un colt.

      Supravietuitorul a ajuns mai intai intr-un ghiveci in sera iar dupa ce s-a intremat si ainceput sa dea boboci a fost mutat in gradinita din fata casei, in locul unui molid. Aici este in vant dar are si soare pana pe la pranz, dar imi sta mereu in fata geamului si ii zambesc cel putin de doua ori pe zi. Surpriza si mai amre este aceea ca deja a inceput sa faca flori si fruct. Nu stiu insa care dintre cei doi este....

    Si ca sa nu se simta singur, am mai ales 3 arbusti, in acelasi gen: un coacaz alb, unul rosu si un agris. Sunt in companie selecta, langa gazon si alaturat unor lilieci, zmeuri, menta si o minunata Spiraea Vanhouttei. V-am spart, nu? Este dragostea mea, de cand eram mica si ma uitam cu orele la micile flori albe din gardurile vii dimprejurul blocurilor. Ii mai zice cununita sau floarea miresei, popular, dar eu sincer, n-am stiut niciodata cum s-o numesc asa ca am cautat dupa arbusti decorativi, pe Goagle iar intr-un final am dat de ea.

      Asa, sa revenim la fructiferi. Despre coacaze si agrise (apropos, unii nu stiu de coacaz, da' stiu de blackcurrant si alte denumiri de pe etichete. Trist...) nu cunosc prea multe, insa imi doresc mult sa mananc fructele direct de la sursa asa cum faceam cand eram mica dar doar cu mure, zmeura, afine si fragute. Aaaaa, mi-am dat seama ca imi lipseste afinul din proiect, deci am mai gasit ceva de retinut si de cumparat :)

      Coacazilor si agrisului lor le-am pus 1-2 linguri de praf de dolomita in aceeasi zi ca pomilor fructiferi, pentru ca i-am cumparat si plantat acum in primavara dar nu am aplicat nici un alt ingrasamant. Udati la 2 -3 zile cand a fost cald si a batut vantul, se vede ca le-a priit pentru ca deja au inflorescente si sunt in productie mare de frunze.

      Si doar asa, ca sa va fac pofta pana la fructele din gradina proprie, am dat pe net si am gasit:








      Agrise anyone?  Cam asa:


      O sa am grija sa dezbat necesarul fiecarui arbust mai ales ca asa am ajuns sa citesc cu mare atentie etichetele si sa constat ca nu prea vreau decat soiuri autofertile, care nu au nevoie de un anumit polenizator. Stiu ca sunt izvor de sanatate si ca alaturi de orice verdeata din curte putem alege sa fie si un bonus in materie de fitoterapie. Ceaiuri, peltele, siropuri, limonade proaspete sau sucuri amestecate si baute crude - toate ne pot duce catre o sanatate de fier. Trebuie doar sa vrem si sa ne informam.

Spor si sanatate!

Lavanda si salvie crescute din seminte

$
0
0
      Anul trecut am incercat sa cresc din seminte lavande mici si plantute de salvie.

      Una din primele plantute in gradina a fost o mica tufa de lavanda luata din piata cu doar 10 lei. Acum, dupa un an jumate, a crescut un monstru parfumat si plin de flori pe perioada verii, o minunatie de lavanda pe care mi-o doresc mai des raspandita prin gradina. Asa ca, daca tot eram inarmata  cu ghivece pentru rasaduri dar si cu amestec de pamant local si pamant de flori, am pus "de copt" pe numaratelea, cate 5 seminte la ghiveci mic.

      A iesit aproape tot, insa din neglijenta si din lipsa de timp uneori, peste vara au clacat cateva rasaduri, din ambele parti. Peste iarna au fost lasate afara, protejat in sera, dar fara nimic altceva, ba chiar cateva plante au rezistat si sub zapada. Am pus in pamant, pe loc oarecum definitiv, mai multe plantute care peste iarna au fost acoperite de sticle de plastic (si salvia si lavanda). Si ca sa completez rocariul, am tivit pe langa pietrele de pe margine alternativ - acoperite, la fel, de sticle pe timp de iarna.


      Rezultatul de acum 2 saptamani, edificator zic eu, in ideea ca in total am vreo 10 plantute si anul acesta voi mai face o serie de lavande mici, pentru doritori (rocariul e in plin soare!).

      Si tot in ideea ca am alternat cu salvia, ea crescand evident mai repede si mai des, am un exemplu (in total vreo 15 bucati care din primavara isi mai pierd din frunze pentru a ne aroma salatele de sezon):


 Rabdare multa va doresc!

Primule

$
0
0
Nu am lalele mari sau cu flori, sunt puse anul asta prin februarie si mai am putin de asteptat. In schimb, simfonie pe nebunele de primule care sunt inflorite de cateva saptamani si s-au inmultit de primavara trecuta, cam asa:











Cum va place?

Coji de oua - remediu ecologic impotriva melcilor

$
0
0
Am promis ca vin cu update: cojile sfaramate se pare ca sunt un excelent melc-repellent :) desi la noi ploua ca la nebuni, si nu de acum ci imediat dupa caldurile neobisnuite din primavara, adica vreo 2 luni cu apa din belsug, este plin peste tot de melci. Toate dimensiunile, culorile, nuantele si gradele de nesimtire. Insa acum 1 luna povesteam de repellent-ul ideal in prezenta cojilor de oua sfaramate "grunjos", ca sa zic asa.

Da, solutia ideala, insa nu artistic, ca la mine, in jurul rosiilor, este sa se faca presarare pe o suprafata mai mare, pe sub si langa salata si spanac, doar se stie ca lipiciosii cu cochilie adora verdeturile proaspete :) Deci am inca salata nemancata de melci, afara dar si in sera. Nu multa, dar tot am facut 3 salate din ce in ce mai mari, cu topping de menta-patrunjel-melisssa-piper-otet de vin alb-sare-zahar-piper alb.

PONT: daca vreti sa aveti mai mult timp salata: nu scoateti din radacina salata ci rupeti cu unghia sau taiati cu foarfeca, concentric de la exterior la interior, frunzele. Radacina si miezul de 2-3 frunze raman pe loc, in semn ca vor mai produce. Si credeti-ma ca viteza lor de crestere este absolut fabuloasa.

Daca aveti multe insecte prin straturile de legume, mai ales furnici, ele mai folosesc firimiturile cojilor in musuroi. Verificati 1 data la 2 saptamani daca este nevoie sa mai adaugati coaja uscata si maruntita.

Va pup, seara frumoasa si atentie sporita: la noi rosiile din solar au deja fructe :)

Rosii - copilirea

$
0
0
      De regula soiurile cele mai intalnite sunt cele nedeterminate, asa ca se impune copilirea si fasonarea fiecarui fir, dupa ce se dezvolta de aprox. 30 cm inaltime. Atunci incepe sa formeze boboci frumosi, frunzele sunt din ce in ce mai mari si capata o culoare verde inchis iar de la baza spre varf se observa ca fiecare frunza este strajuita de o mladita ce creste pe zi ce trece. 

      Mladita se lasa sa formeze frunza si apoi se taie, de preferat cu o foarfeca speciala (asemanatoare celei de trandafir), daca aveti unghii ascutite se reteaza cu unghia sau un cutit bine ascutit. Eu am procedat cu unghia si foarfeca. 

      De preferat sa se copileasca dimineata pentru ca peste zi sa se inchida rana plantei iar noaptea sau seara, cand udati, sa se inchida din taietura ca sa se minimizeze riscul de imbolnavire. Taietura trebuie sa fie ferma, dreapta, fara a se strivi cu un tais neadecvat. Mare atentie insa caci spre varf copilii pot fi confundati cu varful de crestere si dupa fiecare manunchi de boboci - viitoare flori se cauta varful real diferit de copil. De regula, daca sunt copili in varf, acestia nu sunt purtatori de boboci si depistati din timp lasa planta sa se concentreze pe productia de flori si fructe.

      Alaturi este un soi Alvaro F1 (hibrid) cu copil ce va fi indepartat.

      Nu se taie exact langa baza, se lasa cativa milimetri de petiol. In caz de atac al vreunei boli sau insecte se va proteja astfel tulpina principala.

      Cel mai corect mod de taiere ca si distanta fata de tulpina principala este fotografiat mai jos. Am copilit insa cu unghia si a fost strivita noua tulpinita, rosia s-a vindecat insa mai tarziu. 







      Si acum, am lasat la urma ce era mai important, despre copilii din varf: Cresc mari, aproape comparabili cu tulpina principala Totusi, nu este recomandat mai de nimeni sa fie lasati sa creasca, rosia nu poate sustine 2 tulpini groase si productive si din cauza asta este si mai sensibila la daunatori.  

      Acum 2 saptamani si jumatate am intrat in sera si am copilit toate varfurile duble, chiar daca unele aveau mici boboci. Am renuntat insa pentru sanatatea si vigoarea rosiei. Este pana la urma o forma de buruiana crescuta conditionat pentru fruct! Stiu ca daca las rosiile in pace se descurca, insa in sera este mult mai cald si aerisirea frunzisului (despre care facem un articol separat) alaturi de toaletarea corecta a plantei si udarea corecta vor duce in final la o productie corecta, sanatoasa si foarte gustoasa.

      Sa vedeti hal de copil, a ramas codita, insa grosimea a fost aproape similara tulpinii principale, cum am zis mai devreme (pe aceeasi tulpina se pot vedea alti copili, mai mici, indepartati):



      Si ca sa vedeti ca facem bine ceea ce facem iar in sera e veselie mare, cam asa arata azi rosiile (fara ingrasamant! doar pamant si dolomita):








Gradina frumoasa sa aveti!

Rosii - taierea corecta a frunzelor

$
0
0
      Ramasesem datoare cu explicatii pentru desfrunzirea controlata a rosiilor, ca sa poata fi stimulata productia de rosii si sa nu se elimine totodata prea multa apa prin frunzis - multumesc Miruna, sper sa fie de folos si informatiile de mai jos.

      In timpul urmaririi rosiilor, dupa plantarea pe loc definitiv (apropos, ieri am pus rosiile Inima De Bou de la o colega de la Cluj, mai in detaliu - din localitatea Stoiana) si dupa o perioada de acomodare de maxim o saptamana, o sa se vada ca firele incep sa creasca frumos, vanjos, erect si inca in genul unor astfel de expresii edificatoare :)) .

      Frunzele de la baza vor trebui indepartate, treptat dar atentie ca sub primul ciorchine trebuie lasat un etaj (o frunza sanatoasa) care sa solicite energie si seva. Procesul sistematizat matematic si etapizat e cam asa:

1. se planteaza rosia, cat mai ingropat, chiar cu primele 2 randuri de frunzulite in pamant.

2. se uda la baza, prin picurare este ideal, se urmareste ca dupa cateva zile - o saptamana sa inceapa sa creasca.

3. in viteza de crestere la baza frunzelor, incepand de jos in sus, vor aparea copilii.

4. daca cumva frunzele cele mai de jos arata anemic (mai mici, mai stalcite, ma rog anemic in tot intelesul inseamna ca sunt oricum primele frunze si au ramas in urma cu evolutia rapida a plantei), chiar daca ajung pe sol prin incovoiere, chiar daca nu - se taie.

5. taierea nu se face pe sistemul "tot o data"! Planta devine stresata atunci cand se umbla sub orice forma la ea, asa ca pentru inceput se taie doar primele 2-3 etaje de cate o frunza si nu concomitent cu copilirea. Noi am avut la un moment dat o bifurcatie si un singur etaj cu 3 frunze. Am taiat doar 2 frunze si am lasat planta putin in pace apoi dupa cateva zile am taiat copilul si dupa alta pauza am continuat cu tunsul plantei.

6. dupa fiecare taiere rosia se lasa in pace, ea trece printr-o noua perioada de acomodare si stres, se controleaza si se lauda cum creste; garantat si verificat de mine, daca te bucuri sa o vezi ca devine zdravana - parca mai bine ii merge. Nu radeti, eu ma bucur de fiecare fir de iarba, asa ca atunci cand intru in sera le laud pe toate, la gramada :) Si evolueaza superb, fara sa fi stropit cu ceva. Cu orice. sau mai bine zis: cu nimic.

7. Se observa primul ciorchine de flori si se pune un marcaj pe frunza imediat de dedesubt, aceasta va trebui sa ramana pana cand se culege ultima rosie de pe respectivul ciorchine.

8. dupa ce se deschid florile se continua cu taiatul frunzelor, cate 1 o data. De ce? pentru ca oricum veti fi nevoiti sa mai taiati si 1-2 copili din partea superioara si atunci cand se desfrunzeste prea mult la o "fasonare", rosia sufera si se poate opri din crescut, ba chiar poate avorta (ofili si pierde) din flori.

9. taierea frunzelor se face doar cu instrumente bine ascutite, dezinfectate si asemanator taierii copililor, nu se taie din baza pentru a nu afecta tulpina de vreo boala. Se lasa 1-1,5 cm de petiol care ulterior poate ajuta la aracit.

10. Intre taieri lasati pauza de minim 3 zile!

11. Cand ati ajuns ca sub fiecare ciorchine sa fie doar o frunza pentru mentinerea sevei iar toti copilii sunt si ei taiati, in cazul tomatelor noastre s-a ajuns la brau ca inaltime de rosie, cu cateva etaje de flori din care primul etaj deja este legat si avem gogonele cam cat un pumnisor de bebelus. Este momentul sa aerisiti din frunzisul superior.
12. peste tot unde se intretaie sau se suprapun frunzele deja mari si frumoase din jumatatea superioara se va cauta urmatorul etaj de flori in susul ei. Daca imediat deasupra (pe oricare fata a tomatei) este floare, aceasta frunza se va taia pana la jumatate, deci nu de la baza. Sau daca puteti, taiati din ambele plante prea apropiate atata cat sa nu se suprapuna frunzisul. Se numeste "taiere de aerisire". Se face pentru a facilita aerisirea corecta si astfel - evitarea manei, pentru ca toate rosiile sa primeasca lumina si mai apoi sa se coaca corespunzator.

      In mare, cam pe aici am fost cu taierile, poze voi pune mai tarziu astfel incat sa se vada tipurile de taiere si modelul care trebuie sa ramana in urma.

      Cu drag, va doresc sa aveti rabdare si sa va iubiti plantutele, se vor face frumoase si vesele.

Trandafiri infloriti (1)

$
0
0
      In gradina, dupa banane si cate un capacel de ingrasamant lichid, trandafirii nostri arata cam asa (jumatate din ei asteapta sa infloreasca):


 

  










 



Toti sunt luati de la Hornbach sau Dedeman, ca si tip sunt multi Ilatos parfumat si din cei care inca nu au decat boboci mari am cataratori semi-parfumati.


      Cel mai frumos ca si parfum este un trandafir englezesc, roz catarator, cu buchete medii-mari.
 

      Printre noii lastari necumparati am un trandafir de la gradinita fetii (prins sub sticla inca de primavara trecuta). de la vecini am 2-3 care ar fi buchete parfumate si tufe mari, in care florile isi schimba culoarea in functie de gradul de inflorire si urmatorul obiectiv (frumos din prunctul meu de vedere) este sa achizitionez un trandafir mov. 


Cei mai multi care nu sunt cataratori sunt in ghiveci asa ca orice neajuns se poate face prin scoaterea lui si inlociurea pamantului, relocare sau alte asemenea treburi uneori necesare, ca si in cazul florilor de apartament. Este riscul de a nu gasi locatia corecta chiar din prima, asa ca totul poate duce la intarzierea in crestere si chiar lipsa bobocilor.

De aceea - mare atentie la plantare: locul trebuie sa fie insorit, sa nu balteasca la ploi si sa nu fie cotropit de alte plante alaturate.


Apropos, de la ultimul capacel de ingrasamant au trecut cateva saptamani... ma duc sa le mai pun :)

Sparaxis - bulbi in ghiveci

$
0
0
   
     Dupa indelungi scormoneli prin memorie am gasit pe Google exact ce am plantat in cateva din ghivecele cu bulbi: Sparaxis tricolor. Bineinteles, mix de culori. 

Ruda cu irisii, oarecum specie endemica din Africa de Sud. Nu miros, insa culorile sunt dementiale! Iar plantarea corecta se face in lunile martie-aprilie (iete ca am nimerit-o!), in plin soare si cu pamantul bine umezit in timpul infloririi. Bulbii se depoziteaza peste iarna si se replanteaza (iach!) in primavara urmatoare.

Ne mai gandim...


Rosiile din sera - primele doua etaje de gogonele

$
0
0
Acum doua-trei zile, intr-o ultima zi cu soare, am fcaut cateva poze in sera, asa ca ma gandesc sa le impartasesc si cu voi.

Nu am mai aplicat nici un ingrasamant (in sol sau frunze) desi taaare ma incearca o tentatie de ingrasamant foliar eco bio si vitaminizant, insa vreau sa nu aplic nimic si sa pot face comparatie cu anul trecut.

Am un etaj de flori nepolenizate ( nu am ganganii in sera dar nici nu le-am miscat in vreun fel) si in aceasta idee ieri am intrat cu veselie, am copilit toate noile varfuri aparute in decurs de 3-4 zile si am dat usor bobarnac tuturor ciorchinilor cu flori deschise. La tomate florile au nevoie de un ajutor minim, sunt usor de polenizat dar au nevoie de putin vant, zgaltaiala, bobarnac sau ploaie. Vant nu a prea fost iar apa ar strica frunzele. Asa ca am purces la a le scutura si bobarnaci, ca sa am rezultatele dorite si la florile aflate mai sus pe tija.





Articolul urmator despre rosii va avea ca subiect udarea putina sau in exces. Sau necorespunzatoare.

Spor sa aveti!

Trandafiri infloriti (2)

$
0
0
Am revenit cu ceva culoare :)  dupa ploi









   



























       Cred ca la majoritatea (cei necataratori) se vede si marginea ghiveciului semi-ingropat. Le merge mult mai bine decat anul trecut si ingrasamantul, la randul lui, este dedicat fiecarei flori in parte fara sa se scurga si catre buruieni.



Crini printre tuia

$
0
0
 
      Dupa cateva zile cu ploi am reusit sa prind instantanee si cu cei cativa crini pititi si aparati de 2 tuia, fix in fata geamurilor. Cei albi, doi la numar (nu s-au inmultit :((  ) sunt luati din piata Matache de la un nene, au inflorit si anul trecut dar acum parca mai bogat.  Sunt extrem de parfumati, miros de la cativa metri.

 







      Crinii galbeni sunt primiti de la o colega, au fost 3 fire in ghiveci. Superbi!

      In toamna i-am plantat in gradina si la un moment dat am taiat tijele, insa deasupra solului pe acestea s-au format niste mici bulbisori. Dupa cum se vede, au cazut pe pamant sia u germinat pentru ca acum sa am 5 fire evidente si inca multe aparitii mici la baza lor. Nu au nici un fel de miros, din pacate...
 


Pe cand sa mai iau altii?

Gargarita (buburuza) - larvele

$
0
0
      Stiu de ceva timp (adica niste ani) ca gargaritele sunt niste ajutoare extraordinare atunci cand vorbim de afide. Au un apetit turbat pentru micii daunatori si de aceea urmaresc de ceva saptamani doar-doar apar si la mine prin gradina ca sa ma duc fuguta cu ele pe trandafiri, pe tufele de Spiraea si pe varfurile de Par Napoca.

      In martie am zarit cateva parca din greseala, acum insa - mai nimic. 

      Bine insa ca exista Goagle :)   caci am descoperit ca toata curtea mea este plina de larve de buburuza. Am bagat de seama ca sunt niste mici larve negre sau unele mai maricele cu puncte portocalii, peste tot! Pe fire de iarba, printre buruieni... Si eu care ziceam ca sunt muste in stadiu larvar, deja le pusesem gand rau, am luat insecticid si steptam soarele sa purced la starpirea lor!

      Deci, de pe Goagle am gasit toate stadiile de dezvoltare intr-o singura imagine:


      Asa ca, ma bucur de nebunia si veselia de larve de altfel niste pradatori feroce, o sa incerc sa le duc exact acolo unde este nevoie de ele, pe plantutele atacate de afide. Apropos, urmariti doar varfurile plantelor, sunt suculente iar afidele reusesc sa le strapunga cu succes.

      Am gasit o descriere mortala, dar foarte exacta: "Larvae are alligator shape" - larvele au forma de aligator.

      Informatii excelente, putine dar la obiect (si larvele devoreaza afide!) sunt aici: http://www.ipm.ucdavis.edu/PMG/NE/coccinella_septempunctata.html .

      Va doresc sa aveti gradini frumoase cu ajutorul gargaritelor!

Chrysopidae - un ajutor verde in lupta cu afidele si painjenii

$
0
0
      Cand eram mica arergam impreuna cu ai mei vara in serile mai calduroase, prin casa, doar doar gasim vreo Efemerida (asa stiam ca se numesc). Eram cea mai fericita, gaza mica si verde si cu ochii superbi era plantata la mine in camera pe peredea si vietuiam amndoua fericite: eu adormeam si ma trezeam cu ochii la ea, ea poate fericita ca poate trai 2-3 zile in loc de 1.  Cand era spre moarte, devenea bej-usor maronie si eu eram trista ca iar voi fi singura in camera. Iar atunci cand gaseam mai multe, zburau feeric in jurul lampadarului, fara teama de a se arde la caldura becului (tata mi-a facut abajururi mari de sfoara, superbe!).

      De fapt, era o Chrysopidae, care arata cam asa (din nou Goagle, pana la prima fotografie proprie):


      Aveti grija cum invatati copiii cu insectele, sunt multe care nu-ti fac nimic, sunt spectaculoase si este pacat sa generati vreo fobie absolut degeaba.

      Pentru ca ieri vorbisem de gargarite, am zis sa caut si aceste mici balerine, sa vedem de ce am putine in gradina, ce e cu ele si daca m-ar ajuta in lupta cu afidele.

      Pai da, ne ajuta enorm! Este o insecta benefica, utila gradinilor si plantelor, larvele lor hranindu-se cu insecte cu corp moale, afidele sunt delicatesele pe care le devoreaza. Se pare ca o alta denumire pentru larve este "aphid lions" (also spelled "aphidlions") or aphid wolves" (Sursa: http://en.wikipedia.org/wiki/Chrysopidae), insemnand leul afidelor sau lupul afidelor. Dieta include arahnide (paianjenii!), omizi si oua de fluturi, parazitii Pseudococcidae, acarieni sai diversi paduchi de plante.

      Mai multe (in engleza, stiu dar si mai bine documentat) gasiti informatii aici: http://www.ipm.ucdavis.edu/PMG/NE/green_lacewing.html si http://insects.about.com/od/Nerve-Winged-Insects/p/Common-Lacewings-Family-Chrysopidae.htm 

Ce sa mai cautam...?

Rosiile - cum si cand se uda corect

$
0
0


      Ramasesem datoare....

1. CUM SE UDA ROSIILE.
Din vasta experienta de un an (vara trecuta) si dupa ce am citit intensiv caci am gresit major amandoi, pot sa va impartasesc din cunostinte carora voi incerca sa le asociez si cateva link-uri explicative sau poate chiar mai detaliate. Deci:
-  Nu se uda pe frunze! Din cauza texturii frunzelor si a dimensiunilor destul de mari, unde persista apa sau se formeaza picatura de apa pe termen lung se vor dezvolta fungi si mana.
-  Nu se lasa apa asa balteasca. Acelasi motiv, anume ca se dezvolta excesiv diferite microorganisme, mai vin si ceva insecte iar in timp se imbolnaveste tulpina sau radacinile iar pana la a pierde rosia mai este doar un mic pas.
-  Daca ai sistem de picurare este foarte bine, insa creste necesarul de apa, in functie de locul plantarii (camp sau sera/solar), de temperatura, umiditate, masa foliara (cantitatea de frunze de pe fiecare fir) etc. necesarul este in medie undeva intre1-2 si 4 litri de apa per fir. (vezi mai amanuntit http://www.horticultorul.ro/legume/sistem-de-irigare-prin-tub-de-picurare-la-legume-tomate-ardei-vinete-etc/ in "Timpul de udare").
-  Este foarte ok sa sapi 'transee' insa in timp se colmateaza. Aici se uda abundent o data la 2-3 zile (exceptand canicula) insa se va urmari ca udarea sa fie in provunzime si sa se absoarba tot.
-  De ce se uda mai abundent si poate mai rar? pentru ca rosia sa isi faca un sistem de radacini mai adanc si bine ancorat, pentru a extrage mai bine substantele nutritive din sol.
-  Cum iti dai seama ca nu ai udat corect? apare "punctul de roua" adica local este umezeala foarte mare si pe frunza se vor condensa la margini picaturile de apa. Daca nu se evapora si stagneaza pe frunze, inseamna ca trebuie oprita irigatia pentru 1 zi-doua-trei, trebuie bine aerisit solarul sau sera (in camp se intampla mai rar) si se urmaresc cu atentie frunzele. Orice pata sau aberatie de culoare trebuie cautata si daca se poate - se taie frunza si se pune pe foc.
-  Daca se uda dimineata devreme solul este racorit si se poate uda cu apa din put. Daca insa se uda seara tarziu, se foloseste apa la temperatura mediului, depozitata intr-un butoi sau rezervor, pentru a nu supune plantele la soc termic.

2.  CAND SE UDA ROSIILE
-  Pamantul trebuie sa fie reavan pemanent, nu are voie sa faca o crusta aspra deasupra
-  In functie de locul plantarii (camp sau sera/solar), temperatura, umiditate, masa foliara (cantitatea de frunze de pe fiecare fir), fructificatii sau numarul de flori - o data la cateva zile pentru cultura in camp cu 'transee' si movila sau zilnic la sistemul de picurare.
-  Frunzele incep sa se rasuceasca daca duc lipsa de apa.
-  Trebuie bine aerisite si tunse, astfel incat sa se asigure aerisirea permanenta si evitarea "punctului de roua"
-  E de preferat sa se ude mai spre dimineata devreme (orele 4-5-6), in functie de posibilitati - dupa ce rasare soarele se usuca mai repede apa de pe frunze.
-  Se uda mai abundent cand au flori si fructe, pentru a nu se avorta bobocii sau florile, pentru a creste rosia si a nu se pierde multa apa prin evaporatia crescuta la nivelul frunzelor si pentru a preveniformarea de coaja groasa la fructe.

      Ca sa se evite stropirea frunzelor, se mai pot folosi diverse metode:
-  Se ingroapa intre fiecare 2 plante bidoane de 2 l de plastic, cu gura in jos, cu dopul gaurit in 2 locuri si cu cateva perforatii pe lungime. Fundul sticlei se taie si se ingroapa lasand 1 deget din sticla deasupra solului. Se pune apa si se urmareste timpul de absorbtie in sol. Asa se uda foarte sigur, insa este un efort substantial daca vorbim despre un teren mai mare.
-  Se poate folosi un sistem numit aquaphonics (http://www.backyardaquaponics.com/), insa este facut in lipsa pamantului si cu ingrasamant in apa. Nu stiu ce sa zic.... eu sunt pentru pamant :)

      Am mai gasit pe net ca in caz de canicula pe mai multe zile (vad ca nu e cazul acum...) rosia este foarte fericita daca este udata cu jet fin (mist pe capul de furtun) o data pe zi. Astfel se previne uscaciunea si se mai diminueaza din transpiratia cu apa extrasa din sol. Nu stiu daca sa recomand, nu am incercat caci inca nu am conditiile si mie mi se bate putin cap in cap. <ai studiem, mai cercetam, per ansamblu nu mi se pare gresit insa daca planta este predispusa la mana, personal cred ca nu ar trebui sa cream conditii propice. Mana se dezvolta in conditii de umiditate crescuta.

      Noi udam oarecum zilnic daca nu ploua abundent, noaptea, (avem un programator) undeva pe la ora 4 dimineata, timp de 1 ora. Cred ca avem si un regulator de presiune, setat la 1 atm  (revin daca spun prostii) si suntem cuplati la hidroforul cu bazin de 80 de litri.

Mai stiti si voi ceva ce trebuie adaugat?

Calcarul de pe cabina de dus curatat cu otet

$
0
0
      Nu am obiceiul sa sterg de fiecare data, dupa fiecare baie sau dus, pertii cabinei de la parter. Baia pe care o folosim de aproape 2 ani are nevoie de intretinere poate mai multa decat la bloc in ce priveste depunerile de calcar. desi avem un electromagnet jos in caminul de la hidrofor, apar este extrem de dura si de calcaroasa. De aceea, de fiecare data cand curat cu solutii de pe piata, in maxim o luna peretii (altfel transparenti complet) devin albi si ca atare gasesc orice altceva de facut si mai stau asa 2-3 luni. Pana cand imi vin nervii.

      De pe net - mai exact o sectiune de cleaning de pe Pinterest - am gasit o solutie excelenta, otetul, care insa trebuie folosit cu multa precautie. La asta - sotul a fost cel care mi-a deschis ochii dincolo de informatiile de pe monitor. Deci: pentru siguranta este bine sa stim ca otetul este un acid care corodeaza suprafetele, mai ales metalice! Iar la noi, toate marginile de prindere in pereti, sus, jos si pe zonele glisante sunt metalice si eventual vopsite frumos, in alb. Chiar si scripetii pot fi afectati.

      Otetul a fost luat de pe piata, cel mai ieftin si "mai acid", ne-bio sau eco sau fermenti naturali de mere-pere-vin-miere, simplul otet alb de 9 grade. Pus in sticla cu aspersie care a adapostit un spray de gemuri. Spreyat pe geamurile de la cadita, lasat putin (atentie sa nu se scurga si sa ramana pe marginile metalice) pret de 5 minute, apoi venit cu buretel de bucatarie nou - partea aspra - si frecat. Usor, deoarece calcarul bine depus este deja putin topit si se curata usor. Obligatoriu insa se spele geamurile cu apa la final, din belsug, sa nu ramana vreun cotlon care sa adaposteasca otetul care in timp corodeaza si ajuta rugina sa infloreasca.

      De 2 luni am observat ca geamul s-a matuit foarte putin, asa ca pe undeva m-am gandit ca otetul poate crea o pelicula acida care impiedica formarea rapida a petelor albe. Operatiunea oricum nu se face des, iar daca tie- mai usor sa intreprinzi lunar o activitate de salubrizare, otetul se poate pulveriza pe o carpa mai aspra sau direct pe buretel.

      La fel, chiuveta s-a pastrat mai mult timp curata si frumos stralucitoare, identic vasul de toaleta.

      Otetul este bun si totodata desinfecteaza foarte bine, dar trebuie curatat cu apa din belsug.

      Va pup!

Filtrul de cafea curatat cu otet

$
0
0
      Da, stiu ca multi cunosc otetul si proprietatile miraculoase in ce priveste curatarea casei si a diferitelor obiecte, insa eu abia acum am ajuns sa am nevoie de el.

      Intr-o dimineata (dupa mai bine de 1 an de functionare cu apa dura) cafetiera nu a mai vrut sa traga apa din rezervor. Nefiind ieftina, m-am luat cu mainile de cap: gata, s-a dus naibii si s-a stricat! Am desfacut capacul si tot ce s-ar fi putut, insa nu se vedea nimic care sa fi intrat pe canalul de absorbtie. Fusese sters cu servetel uscat cu o zi inainte, deci clar cazuse o bucatica de servetel, nu?

      NU! Se infundase cu calcar! Am turnat cateva "gaturi" de otet (va place cantitatea exacta, nu?) echivalent pentru o jumatate de cescuta de cafea, direct in rezervorul cu apa, si el plin cam jumatate la randul sau.

      Ah ce frumos arata in poza.... Al nostru nu mai e asa :)  

Bun, am reasamblat capacul si am dat drumul de vreo 5-6 ori la filtru, lasam chiar si 30 de secunde sa incinga bine apa desi nu curgea nimic si mi-era o mila de aparat ... Fara rezultat. Dar dupa ce vaporii fierbinti au intrat pe unde trebuia si au trecut vreo 2 ore de chin - s-a stricat! il stric! il fac! ce ma fac???? - am avut primele picaturi de apa. ALBE! Calcarul obturase complet traseul iar vaporii fierbinti incepusera sa-l dizolve... Ca atare dupa inca o mica pauza, toata apa cu otet a trecut cu succes prin traseul eliberat direct in vasul de sticla.

      Deci: chiar daca nu aveti probleme, e bine ca macar 1 data la cateva luni sa umpleti rezervorul jumate si sa adaugati otet, in dilutie - simplu folosit poate ataca si coroda interiorul filtrului, desi daca este de marca, nua re componente care sa rugineasca. Dar de ce sa ne riscam?

      Se lasa un ciclu normal, apoi se lasa putyin sa se raceasca si se face acelasi traseu, dara cu apa curata.

      Si gata!

Hm... ar trebui sa urmeze masina de spalat vase si masina de spalat rufe... Dar mai am de citit, nu vreau sa fac vreo boacana.

Patlagina - o cresc cu drag pe unde vrea ea

$
0
0
      In stratul de rosii, pe marginea zonei cu tuia, in rocariu (in mijloc aproape!) si pe unde i se mai nazare, inclusiv in gazon, oriunde apare o patlagina, acolo o las si o laud, ca sa se faca mare si suculenta. De cate m-a scapat in copilarie, de la simple zgarieturi pana la furuncule, numai eu stiu.Ne puneau bunicii frunza usor incalzita sau zdrobita, cu pansament curat, direct pe rana si noi mergeam din nou la joaca. Seara, inainte de baie - totul era pe frunza, rana ramanea curata iar cicatrizarea mergea perfect, pana la vindecare completa.

     Acum, in gradina, am ambele variante, cu frunza grasa si groasa, aproape rotunda, dar si varianta cu frunze subtiri, lungi, cu flori inalte. Arata cam asa:














      Frumos scris despre ea am gasit articolul de pe Ierburi uitate.

      Pentru sirop: http://www.clickpentrufemei.ro/Siropuri-pentru-tuse-preparate-in-casa_0_12694.html

      Voi incerca reteta cu straturile si voi da un feed-back apropos de efect, intensitate si dificultate in preparare.

      Siropul de patlagina, combinat sau nu cu alte plante, este un remediu excelent impotriva multor afectiuni ale aparatului respirator, de la o simpla tuse pana la forme mai garve de raceala, amigdalita, gripa. Semintele se pare ca sunt bune pentru sistemul digestiv iar frunzele, preparate proaspat sau chiar si inc eaiuri, repezinta printre altele un vitaminizant si mineralizant excelent.

      Ne auzim!

Sirop de menta dulce-acrisor

$
0
0
     O reteta superba, testata de 3 ori, iese un gust si se concretizeaza intr-o consistenta de vis: dulce-acrisor-parfumat-usor mentolat. Culoarea este intr-adevar usor alterata pentru ca menta totusi se oxideaza! Culoarea verde strident nu exista....

    Reteta pentru un sirop de menta exceptional este urmatoarea:

"300 g frunze de menta;
1 kg de zahar;
1 litru de apa;
1 lamaie.
      Spalati menta si zvantati-o cu un prosop. Separati frunzele (aveti nevoie de 300 g de FRUNZE), puneti-le intr-un vas si stropiti-le cu zeama de lamaie. Tocati frunzele cat mai marunt la robot, acoperiti-le cu apa fierbinte si lasati-le la macerat timp de 4 ore. Apoi storceti prin tifon dublu sau saculet de panza pentru a obtine cat mai mult lichid. Adaugati zaharul, puneti la foc mic si fierbeti timp de 10 minute de cand da in clocot. Spalati bine sticlele si sterilizati-le 10 minute in cuptor. Turnati sucul fierbinte in sticle fierbinti, inchideti-le ermetic si lasati-le la racit invelite intr-o patura."

      Multumesc celor de la 7coline pentru texte si imagini, eu chiar am testat astfel mai multe variante de menta, siropul a fost demential de fiecare data. Recomand ca in masura posibilitatilor sa fie folosita menta foarte parfumata, cu frunzele sticloase si rotunjoare, cu tija maronie-movulie si care are mult mentol. Soiul arata cam asa si e mentha piperita:


      In general menta cu frunza ascutita, indiferent daca este usor pufoasa sau sticloasa, are o aroma mai putin definita si o nuanta iute, aspra. Aceasta este insa foarte buna pentru ceaiuri sau comprese si cataplasme, deoarece fiind mai fibroasa, actioneaza si elibereaza substantele necesare in timp mai indelungat. Totodata la uscare retine mai mult din elementele parfumate, chiar daca in majoritate sunt volatile.

      Credeti-ma cand va spun ca nu exista limonada mai racoritoare decat cea in care se pune si o lingura de sirop de menta, sosul pentru salate este mult mai parfumat si efectul relaxant este simtit din plin. In plus, siropul de menta este un minunat adjuvant in boli ale tractului respirator, in formele usoare/severe de tuse, este dezinfectant si expectorant, mentine respiratia proaspata si schimba in pozitiv tonusul mental.

Uneori ma bat cu fetita mea pentru cate o lingura sau lingurita de sirop, asa, simplu :) este extrem de parfumat.

Se pastreaza cu capul in jos la racoare, dupa ce este desfacut neaparat se tine la frigider, altfel intra in fermentatie.

Nu degeaba am aproape peste tot in gradina diferite mente :) iar mai noi, ma intind putin si pe camp!
Viewing all 29 articles
Browse latest View live